Pierderea mirosului poate fi parțială (hiposmie) sau completă (anosmie) și poate fi temporară sau permanentă, în funcție de cauză.
Chiar și o pierdere parțială a mirosului vă poate determina să vă pierdeți interesul pentru alimentație, ceea ce, în cazuri extreme, poate duce la pierderea în greutate, nutriție deficitară sau chiar depresie. Unii oameni adaugă mai multă sare alimentelor, ceea ce poate fi o problemă dacă aveți tensiune arterială crescută sau boli de rinichi.
Simțul mirosului este, de asemenea, crucial pentru a vă avertiza in fata unor potențiale pericole, cum ar fi fumul sau mâncarea stricată.
La nivelul nasului se află receptori specifici ce detectează mirosurile și trimit un mesaj creierului. Creierul va identifica mirosul specific.
Orice problemă din acest proces – un nas înfundat, un blocaj, o inflamație, leziuni ale nervilor sau o stare a funcției creierului – vă poate afecta capacitatea de a mirosi normal.
Probleme ale mucoasei ce tapetează interiorul nasului.
Boli ce provoacă iritația mucoasei nazale:
- Sinuzită acuta
- Răceală comună
- Rinită alergică
- Gripă
- Rinită non alergică (congestie cronică sau strănut, ce nu au legatură cu alergiile)
- Fumat
Obstrucții ale pasajelor nazale:
Obstacolele care blochează fluxul de aer prin nas pot include:
- Deviație de sept nazal
- Polipi nazali
- Tumori benigne sau maligne
Patologii ale creierului sau a nervilor:
Nervii care duc la zona creierului care detectează mirosul sau creierul însuși poate fi afectat din următoarele cauze:
- Îmbătrânire
- Boala Alzheimer
- Anevrism cerebral
- Operație pe creier
- Tumori craniene
- Diabet
- Expunerea la substanțe chimice(insecticide sau solvenți)
- Boala Huntington
- Sindromul Kallmann (o afecțiune genetică rară)
- Sindromul Klinefelter (o afecțiune rară în care bărbații au un cromozom X suplimentar în majoritatea celulelor lor)
- Psihoza lui Korsakoff (o tulburare cerebrală cauzată de lipsa tiaminei)
- Alimentație slabă
- Medicamente (de exemplu, unele medicamente pentru hipertensiune arterială, antibiotice și antihistaminice)
- Scleroză multiplă
- Boala Paget a oaselor (o boală care vă afectează oasele, uneori cele faciale)
- Boala Parkinson
- Niemann-Pick (boala Pick, o formă de demență)
- Terapie oncologică cu radiații
- Rinoplastie
- Schizofrenie
- Sindromul Sjogren (o boală inflamatorie care cauzează în general uscarea gurii și a ochilor)
- Leziuni cerebrale
- Deficitul de zinc
- Sprayuri nazale care conțin zinc (scoase de pe piață în 2009).
Pierderea mirosului cauzată de răceli, alergii sau infecții ale sinusurilor dispare de obicei singură după câteva zile. Dacă acest lucru nu se întâmplă, consultați-vă medicul pentru a putea exclude afecțiuni mai grave.
Pierderea mirosului trebuie sa fie tratată, în funcție de cauză. Dar, în unele cazuri, pierderea mirosului poate fi permanentă.
Dr. Cristiana Ionescu-Orodel 